Hipnoza ericksoniana

Legile mintii subconstiente – Efectul Placebo

Mintea constienta traieste in dimensiunile temporale pe care le cunoastem, si anume trecut, prezent si viitor, in timp ce mintea subconstienta traieste numai in prezent. In mintea subconstienta, trecutul reprezinta amintiri prezente si viitorul predictii prezente.

Exemplul urmator explica semnificatia folosirii timpului prezent. “Voi fi fericit” semnifica pentru mintea subconstienta ca acum nu esti fericit; dar vei fi fericit in viitor. In primul rand, viitorul nu vine niciodata. Deci nu cere ceva din viitor. Viitorul este ca un morcov tinut in fata cuiva pentru a alerga dupa el, dar nu-l va prinde niciodata. In al 2-lea rand, implicatia de “a nu fi fericit” este scopul dat mintii subconstiente. Mintea subconstienta este atunci obligata sa te mentina nefericit.

Rostirea corecta este la timpul prezent: “Sunt fericit.” Dar sa spunem ca tocmai ti-a murit cainele, ai picat la un examen, sau ai primit o citatie de la fisc, si nu esti fericit! Bine, dar daca vrei sa alungi deprimarea, atunci trebuie sa spui sis a gandesti “Sunt fericit – acum.” “A fi fericit acum” va fi scopul oferit mintii subconstiente. Neurotransmitatorii circula in ambele sensuri, de la minte la trup si de la trup la minte. O data ce mintea subconstienta accepta conceptual de “a fi fericit”, acel mesaj, la randul lui, este trimis catre celulele trupului tau si atunci trupul tau raspunde fiind fericit.

Folosirea timpului prezent pare stranie pentru mintea constienta, dar este necesara. De ex., cand iti programezi ceasul desteptator mental, spui: “Sunt perfect treaz la 7 dimineata.” Si nu “Voi fi treaz la 7 dimineata.”

Mintea subconstienta va accepta numai un singur concept ca fiind adevarat la un moment dat. In mintea subconstienta pot fi pastrate mai multe concept (ganduri, obiceiuri, programe) la un moment dat, dar numai unul va fi predominant. Astfel, cand mintea subconstienta recunoaste un concept ca fiind adevarat, acel concept te ghideaza si domina tot ce faci.

Mintea subconstienta va renunta la conceptual predominant numai cand in ea va fi intiparit un concept opus mai puternic. Cert este ca un concept nu poate fi eliminate; el este intiparit in mintea subconstienta si mintea subconstienta nu uita. Un concept negative trebuie sa fie invins de unul pozitiv mai puternic. Vestea buna este ca nu trebuie sa fie cunoscuta sursa conceptului; el doar trebuie sa fie invins de unul pozitiv.

Imagineaza-ti ca esti o balanta uriasa. Intinde ambele brate in lateral, parallel cu solul. In fiecare mana tii talerul unei balante. Imagineaza-ti ca esti o balanta mobile – imediat ce un obiect este asezat pe un taler, acesta se inclina imediat. Balanta cantareste toate parerile pe care le ai despre tine insuti intr-un anumit domeniu. Mana dreapta tine talerul in care se afla parerile negative, iar mana stanga tine talerul in care se afla parerile positive. Balanta se va inclina intr-o directive sau alta in functie de conceptual predominant.

Sa presupunem ca ai fost crescut intr-o familie armonioasa. Parintii ti-au oferit multa iubire si atentie. Imaginea de sine pe care o dezvolti este una de siguranta si incredere in sine. Astfel, parerile positive se indreapta spre talerul din stanga si acesta va cobora si va ramane asa. Cresti avand incredere in tine.

Dimpotriva, sa presupunem ca John a fost crescut intr-un mediu familial dezechilibrat. El a fost bombardat cu stimuli negative despre sine insusi. “Nu esti bun de nimic.” “Niciodata nu faci ceva cum trebuie.” “Esti un baiat rau.” Timp de 20 de ani el a trait in aceasta familie, in care I s-au spus constant (repetare) aceste afirmatii negative, si de cele mai multe ori au fost spuse cu furies au sarcasm (emotie).
Dupa atatia ani, John stie (in mintea constienta) ca este destept, educat, si atragator, dar din nu se stie ce motive, el are o parere proasta despre sine (mintea subconstienta). Cand mintea constienta si mintea subconstienta sunt in conflict, mintea subconstienta castiga intotdeauna.

Pentru a transforma lipsa increderii in sine in incredere in sine, John trebuie sa se straduiasca sa afle de unde ii vine acea lipsa de incredere. Trebuie pur si simplu sa invinga conceptual de lipsa de incredere in sine, cu unul de siguranta si incredere in sine. El trebuie sa-si repete afirmatii positive, binefacatoare, care sa-I creasca increderea. El trebuie sa hraneasca talerul din stanga pan ace, intr-o zi, balanta se inclina, si iata! Mintea subconstienta a acceptat conceptual pozitiv. Acum increderea in sine este conceptual dominant care va ghida actiunile lui John.

William Glasser, doctor in medicina, a scris o carte, Schools Without Failure, sugerand ca acest concept sa fie folosit in scoli. El a recomandat accentuarea feedback-ului pozitiv si eliminarea celui negative. El a sugerat ca elevii sa nu fie pedepsiti de profesori sis a nu existe note mai mici decat cele de trecere. El sustinea ca elevii ar trebui sa absolve scoala cu o mai mare incredere in ei insisi si astfel ar invata mai repede, mai usor si cu bucurie. Acest concept este foarte valoros dar nu a fost acceptat de sistemul nostrum de invatamant.

Aceasta tehnica de predare nu se foloseste ptr copiii nostril, dar se foloseste pe animale. Dresorii de animale au mai mult success daca ignore comportamentul negative al unui animal si pun accentual pe comportamentul pozitiv cand acesta apre.

Asteptarile reprezinta o profetie care se auto-indeplineste. Acum vom examina cel mai bine documentat fenomen bazat pe aceasta lege – efectul placebo.

Cuvantul placebo semnifica “Voi face pe plac”. Companiile de medicamente trebuie sa tina seama de “efectul placebo” atunci cand testeaza un medicament. Medicamentele placebo reprezinta pastille care arata la fel ca medicamentele care sunt testate dar ele contin numai excipienti inactivi folositi impreuna cu medicamentul real. Acesti excipienti nu au valoare medicala, si totusi in toate studiile, cel putin trezeci la suta dintre pacienti relateaza aceleasi efecte curative precum cele resimtite in cazul medicamentului real. Efectul placebo nu poate fi explicat astfel decat prin faptul ca sistemul de credinte al pacientului determina acelasi effect vindicator ca si medicamentul real

Cand pacientii nu sunt constienti ca li se dau medicamente, efectul placebo dispare. Cand pacientii nu sunt constienti, nu exista asteptari. Au fost realizate astfel de teste pentru a se demonstra ca efectul placebo se datoreaza intr-adevar asteptarilor si nu altor factori

Dr. Sternbach a administrat in 1964 unui grup de voluntary o pastila care nu continea nici un ingredient active. Prima data cand li s-a dat pastila, voluntarilor li s-a spus ca li se ofera ca medicament care stimula puternic activitatea stomacului. Data urmatoare voluntarilor li s-a spus ca pastila le va reduce activitatea stomacului si ii va face sa se simta plini si greoi. A 3-a oara voluntarilor li s-a spus ca pastila era un placebo si va servi drept control. Desi Dr. Sternbach a administrat aceeasi pastila in toate cele 3 ocazii, activitatea stomacului a 2/3 dintre subiecti a raspuns conform indicatiilor pe care le-au primit inainte de a lua pastilele. Stomacul subiectilor a reactionat in modul in care ei se asteptau sa reactioneze.

Studiile au aratat ca, credinta unui pacient poate fi in mod dramatic afectata de doza in care este administrat medicamentul. O pastila mare este mai eficienta decat una mica; o pastila colorata este mai eficienta decat una alba; o pastila amara este mai eficienta decat una fara gust; o injectie este mai eficienta decat o pastila; medicamentele administrate de un doctor sunt mai eficiente decat cele administrate de o sora medicala, si medicamentele administrate de un doctor in halat alb sunt mai eficiente decat cele administrate de un doctor in haine de strada. Credinta parientului in medicament este determinate si de modul in care medicamentul este administrat. Doctorul Benson, in Timeless Medicine, afirma ca preparatele placebo pot fi in proportie de 90% la fel de eficiente ca si medicamentele reale, in functie de cum sunt administrate.

Testand un medicament pentru ulcere sangerande, doctorii au descoperit ca medicamentul avea un effect de 70% daca era administrat ca un “potential” nou medicament, si de numai 30% cand era prezentat ca medicament “experimental”.

Studii mai recente au dovedit importanta relatiei doctor-pacient. Efectul placebo este mai puternic daca doctoral ii priveste pe pacienti ca paricipanti active, spre deosebire de relatia faceti-ce-va-spun.

Intr-un experiment relatat de Dr. Joan Borysenko, unei treimi din numarul femeilor bolnave de cancer carora li s-a administrat un preparat placebo in locul unuia chimioterapeutic le-a cazut parul. Singurul motiv pentru care s-a petrecut acest lucru, a fost ca ele se asteptau sa le cada parul.

Efectul placebo este sufficient chiar si in chirurgie. Dr. Bruce Moseley, Jr. a folosit chirurgia artroscopica (chirurgie printr-o mica incizie) pe 5 pacienti, in timp ce alti cinci au trecut printr-o operatie simulate, in care incizia a fost realizata, dar nu s-a mai continuat cu nici o procedura de chirurgie recuperatorie. Dupa 2 ani, cei care au suportat operatia simulate au relatat acelasi beneficii in urma ei ca si cei care au fost cu adevarat operati. Patru dintre cei din grupul placebo chiar le-au recomandat si prietenilor chirurgia artroscopica.

Discutia despre efectul placebo nu ar fi complete fara cazul dlui Wright, petrecut in 1957. Dl. Wright era pe moarte, fiind bolnav de cancer, iar doctoral sau, Bruno Klopfer, M.D., ii mai daduse de trait doar cateva zile. Dl. Wright a aflat de un nou medicament, Krebiozen, care era studiat la spital, si l-a rugat pe dr. Klopfer sa i-l prescrie si lui. Desi doctoral stia ca era prea tarziu pentru vreun medicament sa-l mai poata vindeca pe Dl. Wright, el s-a induplecat si i-a prescris dlui Wright o injectie pentru ziua de vinery.

Cand s-a intors la spital luni, dr. Klopfer se intreba daca pacientul sau mai era in viata. Dar a fost uimit sa-l gaseasca pe Dl. Wright vioi si active. Dr. Klopfer relata ca “tumorile dlui Wright se topeau ca untul pe plita incinsa.”. Dl. Wright a plecat acasa si si-a reluat activitatile obisnuite, pan ace a aflat ca Krebiozenul nu era atat de efficient pe cat se credea. In scurt timp Dl. Wright se afla din nou la spital, pe moarte.

Dr. Klopfer si-a dat seama ca de fapt efectul placebo era cel care il vindeca pe dl. Wright, astfel i-a spus ca Krebiozenul folosit in studiile despre care se vorbise recent era dintr-un lot mai vechi. Doctorul i-a administrat pacientului sau o alta injectie, spunandu-I ca obtinuse Krebiozen nou. Din nou tumorile s-au topit ca untul pe o plita incinsa si dl. Wright a parasit spitalul. Dar a aparut un alt raport care arata ca Krebiozenul nu avea efectul scontat si cercetarile au fost abandonate. Dup ace a auzit despre acest raport, dl. Wright s-a intors la spital si a murit dupa cateva zile.

Voi inchie discutia despre efectul placebo cu un citat din Norman Cousins. Cousins a scris carti si a predate cursuri postuniversitare provenind de la propria sa vindecare de o boala fatala folosind rasul pentru stimularea sistemului imunitar, sistemul vindicator al trupului. “De-a lungul anilor, stiinta medicala a identificat sistemele de baza ale trupului – sistemul circulator, sistemul digestive, sistemul endocrine, sistemul nervos autonomy, sistemul nervos parasimpatic, si sistemul imunitar. Dar trebuie subliniat si rolul celorlalte 2 sisteme care sunt esentiale pentru functionarea corespunzatoare a finite umane

  • Sistemul vindicator este modul in care trupul isi mobilizeaza toate resursele pentru a invinge boala. Sistemul de credinte este adeseori activatorul vindecarii.

Efectul inversat

Nu poti sa dormi. Cu cat esti mai hotorat sa dormi, cu atat esti mai treaz.

Esti aproape de a castiga un trofeu la golf pentru prima data. Mai este doar o ultima gaura. Iti spui in sinea ta sa nu dai atentie apei din fata. Dar cu cat incerci mai mult sa nu te gandesti la ea, cu atat te gandesti mai mult. Te blochezi si mingea ajunge in apa.

In primul rand

Acum mai bine de un secol, Emil Coue scria: “Cand vointa (mintea constienta) si imaginatia (mintea subconstienta) sunt in conflict, imaginatia (mintea subconstienta) castiga intotdeauna.” Sa luam ca exemplu momentul cand te straduiesti sa-ti amintesti numele cuiva care vine spre tine. Esti cu alt prieten pe care va trebui sa-l prezinti femeii care vine spre voi. Te temi ca vei fi pus intr-o situatie penibila pentru ca ar trebui sa-ti amintesti numele ei. Incercand sa-ti amintesti cum se numeste, devii nervos, si cu cat vrei mai mult sa-ti amintesti numele ei, cu atat devii mai nervos. Teama (mintea subconstienta)de a fi pus intr-o situatie penibila invinge vointa (mintea constienta) de a-ti aminti numele persoanei.

Totusi femeia ajunge in dreptul tau si se scuza ca se grabeste si nu se poate opri. Esti usurat, te relaxezi (incetezi sa-ti mai impui vointa), si iti apare imediat in minte numele ei.

Pentru a fi mai clar, Emile Coue descria acest aspect in termini matematici. El spunea ca puterea imaginatiei (mintea subconstienta) este egala cu patratul puterii vointei (mintea subconstienta) (ex: 1=1;2=4;3=9)

De aceea, cu cat vei depune mai mult effort sa vrei, cu atat puterea imaginatiei tale va creste, si la o scara mai mare. Astfel, “imposibilitatea de a-ti aminti” va castiga. Cu cat vei vrea constient mai mult ceva, cu atat mai mult vei spori puterea opusa. Ideea este sa nu vrei ceea ce-ti doresti. Trebuie s alasi ca acel lucru sa se produca. Mintea constienta trebuie sa ramana pasiva si detasata.

In al 2-lea rand

De fiecare data cand vrei sa faci ceva, apare de asemenea teama ca nu vei reusi. Teama este o emotie puternica. Daca teama de esec este mai puternica decat vointa de a reusi, teama invinge. Teama de esec este acceptata de mintea subconstienta si ea invinte hotararea constienta de a reusi.

Sa luam in considerare urmatoarea domonstratie mentala. Imagineaza-ti o scandura de lemn lata de 10 cm, suspendata la 15 cm deasupra solului. Acum incearca sa mergi pe scandura. Este foarte simplu! Mergi inapoi si lateral. Simplu! Acum imagineaza-ti ca aceeasi scandura este suspendata intre doi zgarie-nori de cate 30 de etaje fiecare. Incearca sa mergi acum pe scandura! Este mai greu, nu-I asa? Si totusi este aceeasi scandura si ai de facut acelasi lucru. Dar acum apare o teama imensa. “Daca voi cadea? Voi muri! Este infricosator sa privesc in jos. Oricine ar putea aluneca mergand pe bucatica asta ingusta de lemn.” Oricat de mult ai vrea sa mergi pe scandura, teama este mai mare. Pentru a merge pe scandura acum, ai nevoie de o mare incredere in tine insuti – sufficient de mare pentru a te astepta sa reusesti sa mergi pe scandura.

Joci gold sit e aflii in fata unui public numerous. Vrei sa faci impresie buna, dar te temi sa nu ratezi mingea. Cu cat vrei mai mult sa te relaxezi sis a lovesti mingea de 250 de metri direct in josul terenului, cu atat devii mai tensionat si mai aproape de a rata mingea. Tiger Woods are atat de multa incredere in sine, incat teama nu este o problema pentru el. Pur si simplu se relaxeaza si executa o lovitura reusita.

Pentru a contracara legea efortului invers trebuie sa ai incredere pentru a alunga frica si trebuie sa astepti la success. In cel mai rau caz, trebuie sa ai o atitudine neutral. Trebuie sa rezisti tendintei de a realiza eforturi constiente.

La un concurs avansat Silva, am fost martorul unei demonstratii de radiestezie. I-am povestit sotiei mele despre ea cand am ajuns acasa, si ea mi-a sugerat sa repet demonstratia si pentru ea. Eram inca plin de incredere de la curs si eram sigur pe mine. Daca instructorul o putea face, inseamna ca puteam si eu.

In primul rand, am iesit afara din camera si sotia mea mi-a ascuns cheile de la masina. Cand m-am intors, am tinut in sus una din baghetele pentru radiestezie si ea s-a miscat. Am mers in acea directive tinand ambele baghete de radiestezie. Cand am trecut pe langa o galeata de curmale japoneze, baghetele s-au incrucisat. Am dat la o parte cateva curmale si mi-am gasit cheile. Uau! Am fost aman2 impresionati.

Apoi am rugat-o pe sotia mea sa-si imagineze un zid undeva in camera. Am inceput sa merg prin camera sic and am ajuns la un anumit loc, baghetele de radiestezie s-au incrucisat – exact unde isi imaginase ea zidul.

Data urmatoare cand am tinut cursul, m-am gandit sa fac aceasta demonstratie. Dar in minte mi-a aparut gandul: “Daca nu reusesc, voi parea ridicol si intreaga clasa isi va pierde increderea in mine.” Dupa cum era de asteptat, nu am putut repeat demonstratia. Teama de esec, teama de a pierde increderea cursantilor (care este un aspect foarte important pentru acest curs), a invins vointa mea de a realiza o demonstratie reusita.


Acest cabinet este avizat de Colegiul Psihologilor din Romania(cod de inregistrare 1 CT 1705).Daca doriti sa va programati, puteti sa sunati la numarul de telefon, care se gaseste, cu un click aici, sau puteti sa completati spatiile libere si sa trimiteti un mesaj

Leave a Reply